Onorând Creaţia lui Dumnezeu - Christian Vegetarian Association

Asociaţia Creştinilor Vegetarieni
este o comunitate creştină internaţională şi interconfesională care
este convinsă că o dietă vegetariană este benefică sănătăţii
oamenilor, mediului înconjurător, celor săraci şi înfometaţi
precum şi animalelor.

Credem că Duhul Sfânt ne inspiră să trăim în conformitate cu cele mai adânci valori bazate pe credinţă - "chemarea" noastră. Credem că tuturor creştinilor le pasă, uneori profund, de foametea mondială, binele celorlalţi, mediul înconjurător, şi animale. Deoarece o dietă bazată pe plante ne ajută să ne adresăm acestor probleme, o vedem ca o oportunitate sa onorăm pe Dumnezeu.

Foametea mondială Isus a predicat: "Căci am fost flămând, şi Mi-aţi dat de mâncat...ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia din aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie mi le-aţi făcut" (Matei 25:35,40). În timp ce zeci de milioane de oameni mor anual din cauza înfometării sau bolilor cauzate de aceasta şi aproape un miliard suferă de malnutriţie, 37% din grânele recoltate la nivel mondial sunt date ca hrană animalelor crescute pentru carne, iar în SUA cifra se ridica la 66%. Conversia grânelor în carne iroseşte 90% din proteinele lor, 96% din calorii şi toate fibrele. Deoarece în general sunt consumate mult mai multe grâne pentru a hrăni pe cineva cu carne, la nivel mondial consumul de carne măreşte cererea pentru grâne. Când cererea creşte, costurile cresc, iar pentru cei săraci devine din ce în ce mai greu să-şi permită mâncare de orice fel.

Sănătatea ta Apostolul Pavel a scris că trupurile noastre sunt templul Duhului Sfânt (1Cor 6:19), însemnând că ar trebui să avem grijă de trupurile noastre ca daruri de la Dumnezeu. Conform unei analize cuprinzătoare a Asociaţiei Americane pentru Dietă (American Dietetic Association) a literaturii de specialitate, vegetarianismul e asociat cu un risc scăzut pentru obezitate, boli cardio-vasculare, presiune ridicată a sângelui, diabet, cancer de colon, plămâni şi boli de rinichi. În contrast cu dieta Mediteraneană predominantă în plante, pe care Isus o avea, dietele Occidentale moderne (încărcate cu produse animale) pun viaţa oamenilor în risc.

Spre exemplu, pesticidele şi dioxinele, concentrate în grăsimea animală, sunt consumate de cei care mănâncă carne şi măresc riscul de cancer. Oamenii care mănâncă mult peşte au deseori un nivel crescut de mercur în sânge. Deoarece animalele de la ferme sunt hrănite cu scopul de a creşte repede, fără a li se oferi şansa de a face mişcare, carnea lor este în general plină de grăsimi saturate, care ridică nivelul colesterolului consumatorilor şi implicit riscul de boli de inimă. În multe ţări, animalelor de la ferme le sunt deseori administraţi hormoni pentru a stimula dezvoltarea excesivă a muşchilor - procedură ce dăunează sănătăţii umane şi provoacă infirmităţi dureroase animalelor. Folosirea antibioticelor pentru prevenirea infecţiilor printre animalele înghesuite şi stresate favorizează rezistenţa la bacterii. Mai mult, operaţiunile rapide din măcelării expun carnea la contaminarea cu bacterii. În 1999, Centrul de Controlare si Prevenire a Bolilor din SUA a estimat că mâncarea infestată îmbolnăveşte circa 76 de milioane de americani anual şi omoară cam 5000. Un an mai târziu, a descoperit că 86% din mâncarea infestată consumată e de origine animală. Carnea gătită poate ucide bacteriile, dar generează amine heterociclice, cauzatoare de cancer.

Pământul În Geneza 2:15, Dumnezeu l-a instruit pe Adam să lucreze şi să păzească Grădina Edenului, iar prin analogie putem considera grija pentru Creaţia Domnului ca sarcina noastră sacră. Un consumator obişnuit de carne foloseşte până de 14 ori mai multă apă şi de 20 de ori mai multă energie decât un vegetarian. Într-adevăr, folosirea curentă de pământ, apă şi energie nu este sustenibilă, epuizarea resurselor ameninţă să provoace mari lipsuri omenirii în acest secol. Deja, la nivel mondial, 40% din terenurile folosite în agricultură sunt serios degradate.

Protecţia animalelor Isus a spus că Dumnezeu hrăneşte păsările cerului (Matei 6:26) şi nu uită de vrăbii (Luca 12:6). Scrierile evreieşti interzic omorârea inumană sau cruzimea asupra animalelor de povară (Exod. 23:5; Deut 22:6-7, 25:4). Totuşi, în Statele Unite, realmente toată mâncarea de provenienţă animală este obţinută în ferme industriale intensive. Aproape zece miliarde de animale care trăiesc pe uscat sunt ucise în fiecare an, peste un milion la fiecare oră, iar numărul animalelor acvatice omorâte pentru hrană este mult mai mare. Aceste animale suferă din cauza înghesuielii stresante, a mediului steril ce le împiedică pornirile instinctuale, amputărilor fără anestezie (tăierea ciocului, a coarnelor, a cozii, castrare) şi a altor proceduri dureroase (Dr. Bernard Rollin, Farm Animal Welfare). În mod obişnuit, tăierea implică teroare şi de multe ori durere sfâşietoare (Gail Eisnitz, Slaughterhouse). Ilustrând cruzimea din industrie, animalele prea bolnave pentru a merge sunt mai degrabă târâte intr-un mod foarte dureros spre a fi tăiate decât sa fie eutanasiate. Tipic pentru atitudinea din această industrie, John Byrnes a scris: "Uită ca porcul e un animal. Tratează-l ca pe o maşină din fabrică" (Hog Farm Management). De asemenea, vânatul şi pescuitul implică cruzime. Peştele suferă când este prins cu cârligul undiţei sau când moare prins în plasă, iar animalele vânate mor deseori încet din cauza infirmităţii provocate de răni.

Biblia zugrăveşte vegetarianismul drept idealul lui Dumnezeu, iar dieta se conformează principiului central al Bibliei de bun administrator sau păstor. În Eden, Dumnezeu a considerat totul "foarte bun" imediat după ce a dat oamenilor şi animalelor o dietă vegetariană (Gen 1:29-31). Mai multe profeţii, cum ar fi Isaia 11:6-9 prevăd o întoarcere la această lume vegetariană, în care lupul, mielul, leul, vaca, ursul, şarpele şi copiii trăiesc în pace. Creştinii vegetarieni consideră că ar trebui să năzuim către lumea armonioasă din viziunea lui Isaia - să încercăm să trăim în concordanţă cu rugăciunea pe care Isus ne-a învăţat-o: "precum în cer aşa şi pe pământ" (Mat 6:10)

"Stăpânirea" lui Adam asupra animalelor (Gen 1:26,28) credem că exprimă o administrare sacră deoarece Dumnezeu a dat imediat după aceea omului o dietă vegetariană (Gen 1:29-30) într-o lume pe care a considerat-o "foarte bună" (1:31). Creaţi în imaginea dragostei lui Dumnezeu (1 Ioan 4:4), sunt chemaţi a fi îngrijitori ai creaţiei Domnului, nu tirani peste creaţia Sa. Geneza 2:18-19 indică că Dumnezeu a făcut animalele ca ajutoare şi companie pentru Adam: <<Domnul Dumnezeu a zis: "Nu este bine ca omul să fie singur; am să-i fac un ajutor potrivit pentru el." Domnul Dumnezeu a făcut din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului; şi le-a adus la om, ca să vadă cum are să le numească...>> Adam a pus nume animalelor, ceea ce credem ca arată preocupare şi prietenie. Nu punem nume animalelor pe care le mâncăm. Dumnezeu a înzestrat porcii, vitele, oile şi toate animalele cu dorinţe şi nevoi proprii, ce pot fi observate atunci când li se dă libertatea de a se bucura de viaţă. Spre exemplu, porcii sunt curioşi, sociabili şi mai inteligenţi decât pisicile şi câinii. Porcii pot chiar să joace unele jocuri video mai bine decât maimuţele. La fel, găinile se bucură de compania unei alteia şi le place să se joace, să facă baie în praf şi să caute mâncare. Isus şi-a comparat iubirea pentru noi cu dragostea unei găini pentru puii ei (Luca 13:34).

Toate plantele au fost distruse de Potop, lăsându-i lui Noe puţine opţiuni. Important, acest pasaj nu ne porunceşte să mâncăm carne şi nici nu spune că idealul lui Dumnezeu este să consumăm carne. Probabil, hrănitul cu carne a fost o concesie. Într-adevăr, violenţa şi degradarea omenirii au adus Potopul (Gen 6:5,13). În vremurile biblice ca şi acum, oamenii sunt încurajaţi să trăiască conform idealului lui Dumnezeu. Isus a spus: "Voi fiţi, deci, desăvârşiţi, după cum şi Tatăl vostru cel ceresc este desăvârşit" (Matei 5:48; cf. Ioan 14:12).

În Proverbe 12:10 ni se spune: "Cel neprihănit se îndură de vite, dar inima celui rău este fără milă", iar Psalmi 145:9 ne aminteşte că "Domnul este bun faţă de toţi, şi îndurările Lui se întind peste toate lucrările Lui." Biblia ne relatează în repetate rânduri grija Domnului pentru animale (Mat. 10:29, 12:11-12, 18:12-14) şi interzice cruzimea (Deut 22:10, 25:4). Foarte important, după Potop, Dumnezeu a făcut un legământ, menţionat de 5 ori, atât cu animalele cât şi cu oamenii. Toate fiinţele participă la odihna Sabatului (Exod. 20:10, Deut. 5:14). Biblia descrie animalele aducându-i slavă Domnului (Ps. 148:7-10, 150:6), fiind prezente în eternitate (Isaia 65:25; Apoc. 5:13), şi afirmă că Dumnezeu păstrează animalele (Ps. 36:6, Efes. 1:10, Col. 1:20). Animalele şi oamenii îl caută pe Dumnezeu pentru subzistenţă (Ps. 104:27-31, 147:9, Mat. 6:26, Luca 12:6) şi pentru mântuire (Ioan 3:7-9; Rom. 8:18-23).

Vegetarianismul pur şi simplu reflectă respect pentru Creaţie - de dietă beneficiind oamenii, animalele şi mediul înconjurător. Isus a spus: "Nu se vând oare cinci vrăbii cu doi bani? Totuşi, nici una din ele nu este uitată înaintea lui Dumnezeu... Deci să nu vă temeţi: voi sunteţi mai de preţ decât multe vrăbii" (Luca 12:6-7). Acest pasaj ne spune că deşi Dumnezeu preţuieşte mai mult oamenii decât animalele, rămâne preocupat pentru toată creaţia. Într-adevăr, legământul lui Dumnezeu din Geneza 9, în toate cele 5 aspecte, se face cu toate fiinţele vii, nu doar la oameni.

Biblia relatează că Dumnezeu a acceptat sacrificiile animale. Totuşi, mai mulţi profeţi au obiectat mai târziu asupra sacrificiilor, subliniind că Dumnezeu preferă dreptatea. Sacrificiile animale nu sunt nici necesare şi nici măcar dorite în ziua de astăzi, din cel puţin doua motive. Primul, Pavel încurajează sacrificiul de sine, scriind: "aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, Sfântă, plăcută lui Dumnezeu: aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească" (Rom. 12:1). Al doilea, interpretarea tradiţională a morţii lui Isus afirmă, că datorită Lui, sacrificiile animale nu mai sunt necesare. Creştinii, fiind fiinţe noi în Hristos, îl urmează pe acesta alegând dragostea faţă de toată Creaţia. Într-adevăr, Isus l-a citat pe Hosea (6:6) de două ori, spunând: "Milă voiesc, iar nu jertfe" (Mat. 9:13, 12:7).

Credem ca modul cum sunt tratate astăzi animalele este o batjocură la adresa dragostei lui Dumnezeu pentru ele. Indiferent ce a mâncat Isus, dieta sa de acum 2000 de ani într-o comunitate mediteraneană de pescari nu mandatează ce ar trebui creştinii să mănânce astăzi. În mod similar, ceea ce Isus a purtat nu dictează cum ar trebui să ne îmbrăcăm astăzi. Suntem binecuvântaţi cu o gamă largă de alimente vegetale uşor de pregătit, sănătoase şi gustoase, aproape ca în Eden.

Dar în F.A. 10:28, 11:7 lui Petru i se spune
"taie şi mănâncă" toate fiinţele?

Citind mai departe, descoperim că pasajul nu este un îndemn literal la consumul de carne. Petru, meditând la semnificaţia acestei viziuni, a concluzionat că trebuie să predice Evanghelia Neamurilor (Fapte 10:28, 11:18). Indiferent de cum este interpretat acest pasaj, el nu ne recomandă să mâncăm carne în zilele noastre.

Dar nu ni se spune în 1 Timotei 4:4 că
"orice făptură a lui Dumnezeu este bună"?

Acum aproape 2000 de ani, Pavel a scuzat hrănitul cu orice, dacă este primit "cu mulţumiri" (de văzut şi 1 Cor. 10:25). Totuşi, agricultura animalieră modernă e o creaţie a omului şi este dăunătoare oamenilor, animalelor şi pământului. În timp ce ar trebui să-i mulţumim Domnului pentru capacitatea noastră de a ne bucura de mâncare, am putea să-i mulţumim şi pentru opţiunile vegetariene gustoase. Într-adevăr, mulţi creştini vegetarieni consideră fiecare masă ca o aducere aminte prin rugăciune a harului şi bunătăţii Domnului. Fiecare masă vegetariană le aminteşte de profeţia lui Isaia conform căreia toată Creaţia va trăi în armonie la sfârşitul veacurilor ca în Eden.

Pavel a scris romanilor ca "altul, care este slab, nu mănâncă decât verdeţuri" (14:2). La vremea respectivă, evreii nu aveau voie în Roma, iar un măcelar cuşer ar fi fost arestat. Neputând să obţină carne cuşer, mulţi evrei s-au abţinut de tot de la carne, de teamă că acea carne ar fi fost oferită unui zeu păgân. Pavel a susţinut că a consuma carne, chiar oferită idolilor, nu era o preocupare spirituală, lucru pe care cei "slabi în credinţă" nu l-au priceput. Pavel a spus că cei care consumă carne nu trebuie să îi condamne pe cei care se abţin, şi viceversa (14:3), dar această nu face consumul de carne neutru din punct de vedere etic. Deoarece aceasta dietă provoacă suferinţă care nu este necesară, creştinii vegetarieni sugerează că a mânca carne nu e o alegere milostivă.

Din punct de vedere biblic, consumul de carne nu este în sine un păcat. De-a lungul istoriei unii oameni au avut nevoie de carne pentru alimentaţie. Totuşi, Biblia ne încurajează să urmăm calea dragostei şi compasiunii pure a lui Isus. Iacov a mărturisit aceasta când a scris: "Deci, cine ştie să facă bine şi nu face, săvârşeşte un păcat!" (Iacov 4:17).

Mulţi dintre primii creştini au fost vegetarieni, incluzând Părinţii deşertului. De atunci ordinul trapist, benedictin, cartuzian au încurajat vegetarianismul, precum şi Adventiştii de Ziua a Şaptea. În secolul al XIX-lea, membrii sectei Creştinii după Biblie au stabilit primele grupuri vegetariene în Anglia şi Statele Unite. Sfinţii Vasile cel Mare, Ioan Gura de Aur, Tertulian, Origen, Clement Alexandrinul, John Wesley (fondatorul Bisericii Metodiste), Ellen G. White (una dintre fondatorii Bisericii Adventiste de Ziua a Şaptea), cofondatorii Armatei Salvării William şi Catherine Booth, Leo Tolstoy şi câştigătorul premiului Nobel Dr. Albert Schweitzer au fost creştini care au devenit vegetarieni, după cum este şi muzicianul Moby.

În unele ţări, inclusiv SUA, procedurile standard de la ferme sunt omise în mod special din toată legislaţia pentru protecţia animalelor indiferent de durerea şi suferinţa pe care le provoacă. Obiceiuri precum mutilările corporale făcute unui câine sau unei pisici ar fi considerate o crimă gravă (în unele ţări se pedepseşte cu închisoare de peste un an), însă sunt perfect legale în cazul porcilor sau găinilor. Cât despre măcelării, legile despre sacrificarea "umană" a animalelor sunt slabe şi prost implementate pentru porci, vite şi oi, iar cele privind păsările lipsesc complet. Noi susţinem eforturile pentru îmbunătăţirea condiţiilor de la ferme, dar din multe motive, inclusiv de a nu-i plăti pe ceilalţi să facă lucruri pe care noi nu le-am face, ne vedem siliţi a fi vegetarieni.

Tranziţia la o lume vegetariană, dacă se va întâmpla, va decurge destul de încet astfel încât puţini vor fi afectaţi, iar aceştia îşi vor lua un alt loc de muncă.

Deoarece animalele se mănâncă unele pe altele,
de ce este greşit ca oamenii să mănânce animale?

Creştinii nu sunt chemaţi să urmeze legea junglei (unde "cel mai puternic face legea"), ci să îl urmeze pe Hristos - să fie plini de compasiune, milă şi respect pentru creaţia Domnului.

Oamenii pot digera carne şi este foarte probabil ca şi strămoşii noştri să fi consumat cantităţi mici de carne, dar anatomia noastră e mult mai asemănătoare cu a animalelor care au o dietă bazată pe plante. Spre exemplu colonul nostru e lung şi complex (nu simplu şi scurt ca la carnivore), intestinele noastre sunt de 10-11 ori mai lungi decât corpurile noastre (nu 3-6 ori), saliva noastră conţine enzime digestive (spre deosebire de carnivore), iar dantura noastră e asemănătoare ierbivorelor - de exemplu, caninii sunt scurţi şi neascuţiţi (nu lungi, ascuţiţi şi curbaţi). Milioanele de vegetarieni sănătoşi (care tind să trăiască mai mult decât nevegetarienii) demonstrează că nu e necesar sau nici măcar de dorit să mâncăm carne.

Vegetarienii petrec sărbătorile din plin şi cu bucurie fără să consume animale. Numeroase cărţi de gătit oferă mese vegetariene gustoase, de la simple şi uşoare la complexe şi elegante.

A adopta o dietă sănătoasă vegetariană cere puţin timp în plus sau angajament şi poate spori sentimentul de bunăstare. Oricine poate alege această dietă continuând să facă ceea ce făcea înainte.

Dacă alegeţi o dietă bazată pe plante, veţi ajuta în mod semnificativ oamenii, animalele şi mediul înconjurător, reducând sărăcia şi suferinţa mondială. Creştinii sunt chemaţi să fie credincioşi, ceea ce include trăirea în acord cu valorile noastre cele mai de preţ inspirate de Duhul Sfânt. Credincioşia include împărtăşirea fraţilor creştini, într-un mod plin de dragoste şi compasiune, că mâncarea non-animală promovează o bună administrare a creaţiei lui Dumnezeu şi este gustoasă, convenabilă şi nutritivă.